Ciprian Stănescu este fondatorul Innovations for Tomorrow, o serie de conferințe care abordează ca subiect principal de discuție viitorul și ce va presupune acesta în dezvoltarea umanității. De asemenea, el ține cursuri de futurism la The Entrepreneurship Academy și este Partnerships Manager la Ashoka România, cea mai mare organizație globală de susținere a inovatorilor sociali.

Între 2007 și 2017 a lucrat pentru Institutul Aspen România ca Director al Programelor de Leadership și Corporate Affairs și a co-fondat în 2013 Global Shapers Bucharest Hub, o comunitate a World Economic Forum. În ultimii ani a coordonat Social Impact Award, un program educațional și competiție de social business pentru tineri, dar și Hello Tomorrow CEE, competiție globală pentru start-up-uri din domeniul științei și tehnologiei.

 

Povesteşte-ne un pic despre traseul tău profesional, cum ai ajuns de la ştiinţe politice la futurism ?

Cred că se leagă destul de bine. În Statele Unite și Europa de Vest, futurism, sau foresight, este unul din elementele de bază a științelor politice și economice. Capacitatea de a construi cele mai probabile scenarii despre viitor luând în considerare o serie de variabile și trenduri este crucială în dezvoltarea de politici publice și perspective de investiții în tehnologie. După un master în științe politice la Central European University în Budapesta am început să lucrez acum 11 ani la Institutul Aspen Romania, încă de la începuturile organizației. Am coordonat programele de leadership și după 2013 partea de corporate affairs și conferințe. Multe dintre activități erau legate de cum ne uităm la viitor și ce trebuie să facem astăzi pentru a avea un ”mâine” mai bun. De la strategii economice de dezvoltare incluzivă până la securitate pentru Marea Neagră, am avut norocul să fiu implicat în suficient de multe tematici pentru a-mi face o imagine de ansamblu. De un an, în cadrul Ashoka România, cea mai mare organizație globală de susținere a inovatorilor sociali, fac ceva asemănător: identific și susțin alături de colegii mei acei antreprenori sociali care aduc soluții sistemice la cele mai complicate probleme ale României. Construim împreună cu ei un viitor mai bun, în definitiv.


De câţiva ani eşti implicat în Social Impact Award. Ce înseamnă antreprenoriatul social şi de ce este acesta important ? Care este relaţia dintre acesta şi CSR ?  Poţi să ne oferi câteva exemple de bune practici care s-au distins în cadrul Social Impact Awards ?
 
Am fost implicat în Social Impact Award Romania încă de la început, din 2012 ca membru al juriului. Am avut bucuria să coordonez acest proiect în 2016 și 2017 și l-am transformat alături de colegii din Social Innovation Solutions în cel mai important program de educație în antreprenoriat social din România. Sunt multe exemple. Primul care îmi vine în minte este o afacere socială care construiește truse de experimente fizice și chimice pentru elevi și copii – pentru a schimba modul cum aceștia privesc cele 2 subiecte. Alt exemplu este o aplicație care ajută nevăzătorii să aibă acces la material educațional vizual. Și un al treilea este Upside Down din Iași care a devenit una din cele mai de succes companii de upcycling.
 

Ce înseamnă acest tip de antreprenoriat, însă? E în principal despre schimbarea perspectivei. Despre a te uita la o problemă socială ca la o oportunitate: cum aș putea să rezolv această problemă? Care sunt mecanismele de business și cum pot să construiesc această schimbare pe termen lung? Care sunt actorii care trebuie să fie implicați în această schimbare pentru ca ea să rezolve nu numai efectele, dar mai ales cauzele problemei? Antreprenorii sociali sunt acei oameni care își pun genul acesta de întrebări. Și mai ales aceia care au și răspunsuri la ele. Asta facem și în cadrul Ashoka – căutăm în cele peste 90 de țări în care lucrăm genul acesta de oameni și le oferim susținere toată viața.

 

 

Predai cursuri de futurism la Entrepreneurship Academy. Cum crezi că va arăta România şi Europa din punct de vedere social şi tehnologic în următoarele decade ?

The Entrepreneurship Academy este prima facultate de antreprenoriat din România. Am reușit cred, să construim acolo un mediu academic-experiențial extraordinar și mă bucur să fiu parte a proiectului. Ar fi prea mult de povestit despre cum ar putea arăta Romania și Europa în viitor. România, ca și Europa, nu există. Ceea ce există însă sunt diferite grade de prezență a viitorului. În Germania, Suedia sau Luxembourg există sisteme socio-economice și tehnologii semnificativ mai avansate ca cele din România sau Bulgaria. Iar în cadrul României, existe diferențe masive de dezvoltare între marile centre urbane (București, Cluj, Timisoara) și cele mai puțin dezvoltate zone ale unei Românii foarte sărace. Nu ne putem uita la viitor doar în termeni tehnologici pentru că Romania anului 2030 sau 2040 nu este un science-fiction movie. Cel mai probabil diferențele de dezvoltare se vor păstra, urmând ca în polii de dezvoltare urbani, alături de Iași, Sibiu și Constanța, să avem și AI, roboți sau orice alte imagini ale viitorului; iar în zonele mai puțin dezvoltate să avem în continuare dificultăți socio-economice. Nimic din ceea ce s-a întâmplat în România în ultimii 28 de ani nu ne arată că aceste diferențe se vor atenua deodată sau că regiunile sărace vor ieși brusc din sărăcie.
Viitorul Romaniei dintr-o perspectivă demografică arată dezolant. O populație ce emigrează constant, populație locală în scădere și din ce în ce mai îmbătrânită și generații întregi de tineri cu rezultate educaționale modeste, complet nepregătite pentru viitor. 
Toate acestea se pot schimba însă atunci când fiecare dintre noi se uită la propria situație, la propriul oraș și la această țară cu responsabilitate și o atitudine de changemaker. O atitudine care să conducă la implicare reală în susținerea unor soluții economice, sociale și politice potrivite viitorului, nu trecutului.

Există la nivel global o dezbatere contemporană foarte vizibilă legată de universal basic income. Aceasta se învârte în jurul câtorva tendinţe şi indicatori: creşterea somajului datorită automatizărilor inteligente din următoarea perioadă, șomaj intelectual în rândul tinerilor, reformarea UE etc. Cum te poziţionezi în această dezbatere, cum vezi lucrurile ?

Cred că un universal basic income nu este posibil. Nu știu lucruri cu adevărat universale pe care toate țările să le pună în practică. Uită-te la Declarația Universală a Drepturilor Omului și aplicarea acesteia. Cred însă în experimente cum ar fi cele din Alaska, care de la începutul anilor ’80 a ajutat la scăderea sărăciei în rândul unor grupuri defavorizate și creșterea puterii de cumpărare; sau, un caz mai extrem în Namibia, unde într-o regiune săracă un astfel de venit lunar a condus la scăderea criminalității și a sărăciei, o creștere în sănătatea copiilor și a veniturilor din afara UBI. Finlanda a început de curând să experimenteze cu UBI și a selectat random 2000 de persoane care vor primi 560 euro pe lună. Încă nu este clar efectul, dar cred că aici e cheia. Capacitatea și deschiderea de a experimenta cu UBI, prezentă în multe țări ale lumii.

Eşti fondator la Innovations for Tomorrow. Care sunt obiectivele, misiunea şi grupul ţintă al acestui demers ?

Innovations for Tomorrow a pornit în 2016 ca urmare a unui curs de Futurism pe care l-am ținut la Universitatea Alternativă – unde am descoperit alături de studenții UA valoarea unor astfel de discuții. Obiectivul principal al conferințelor Innovations for Tomorrow este să producă în România spații de conversație despre viitor dar și despre pașii pe care fiecare dintre noi, companiile sau organizațiile statului ar trebui să le ia pentru a se pregăti pentru următoarele decade. Nu cred că vin roboții și ne iau joburile. Cred însă că România este profund nepregătită în capacitatea de automatizare și digitalizare și că ”joburile” noastre vor fi luate de alți oameni. Adică de țări și companii care pot naviga în această mare complicată a competitivității economice. Innovations for Tomorrow 2018, după cele II conferințe din 2017 în care ne-am concentrat pe impactul noii revoluții industriale, pe viitorul social și healthcare, se va uita dintr-o perspectivă integrată la Romania anului 2030.  

 

Acest material a fost realizat de Grig Vulpe și Bernadeta Pătrașcu, în cadrul unui parteneriat dintre Muzeul Pietonilor şi TEDxEroilor.

Voices of TEDxEroilor reprezintă o colecție de portrete-interviu cu speakeri prezenți la ediția Mind the Gap – serie documentară în care interacționăm cu cetăţeni activi din societatea contemporană. TEDxEroilor este un eveniment non-profit care și-a asumat misiunea de a fi un catalizator al progresului comunității din Cluj-Napoca. Evenimentul reprezintă locul de întâlnire al ideilor și al oamenilor care împărtășesc dorința de a provoca viitorul și de a-și depăși limitele. Acest lucru oferă posibilitatea de a crea legături noi care să aducă plus valoare comunității sau posibilitatea de a găsi inspirația și curajul necesar pentru a pune în practică alte idei, care până atunci păreau imposibile.

Foto: Chris Nemes.

@ Muzeul Pietonilor, 2018